| 1.
|
BEN'IGN, -Ă, benigni, -e, adj. (Despre boli) Lipsit de gravitate; usor. - Din lat. benignus, fr. b'enin, -igne.
Sursă
: DEX'98
(4012)
- paula |
| |
| 2.
|
Benign ≠ malign
Sursă
: Antonime
(69703)
- siveco |
| |
| 3.
|
BEN'IGN adj. (MED.) curabil, usor, vindecabil. (Formă ~ a unei boli.)
Sursă
: Sinonime
(173808)
- siveco |
| |
| 4.
|
ben'ign adj. m., pl. ben'igni; f. sg. ben'ignă, pl. ben'igne
Sursă
: DOR
(226780)
- siveco |
| |
| 5.
|
BEN'IGN ~ă (~i, ~e) 1) (despre boli, tumori etc.) Care nu prezintă gravitate; fără consecinţe grave. 2) fig. Care este lipsit de gravitate, de intensitate; usor; inofensiv. /<lat. benignus
Sursă
: NODEX
(324962)
- siveco |
| |
|
|